Canapelele de-a lungul timpului

    O canapea este un element de mobilier tapitat pentru sezutul comod a mai multor persoane si de obicei, are un brat pe fiecare parte. Canapele sunt, de obicei, gasite in sufragerie, camera de zi, foaier sau terasa. Acestea sunt cuprinse intr-o varietate de textile si piele naturala.

  

 

 Cele mai frecvente tipuri de canapele sunt "loveseat" (sau britanic cu doua locuri), sofa sau canapea (doua sau mai multe locuri). O canapea sectionala este formata din mai multe sectiuni (de obicei de la 2 la 4) si include cel putin doua piese care se intalnesc la un unghi de 90 de grade sau usor mai mare.

 

    Alte variante includ divanul, canapea fara spatar sau partial sprijinita, sezlong (lung cu un singur brat), canapé (o canapea ornament de 3 locuri), precum si otomanul (in general considerat un taburet). Pentru a economisii spatiul, unele canapele isi dubleaza functionalitatea, avand rol si de pat (canapea-pat). Exista, de asemenea, canapele cunoscute prin numele lor de marca inregistrata, cum ar fi un sezlong. Termenul de trei piese descrie o suita de seturi de mobilier constand intr-o canapea cu doua sau trei locuri, plus doua fotolii.

    Pana in secolul al XX-lea o canapea mentionata ca fiind un ociect de sezut lung, tapitat, cu un capat inclinat, destul de inalta pentru a oferi odihna si relaxare spatelui si capului. "Canapeaua", care in Evul Mediu avea rol semnificant de pat (din franceza, "se coucher" sau "de a se culca"), a fost schimbata cu termenul "pat de zi" in secolul al XVII-lea. Ei bine, in secolul al XIX-lea, o canapea reprezenta un obiect de sezut special conceput pentru doamne; o canapea ce are un spatar si un singur capat rasucit si tapitat. Un "récamier" era un termen de comert folosit in secolul al XIX-lea pentru o canapea similara cu cea cu un singur capat rasucit, asa cum este cea din portretul lui Jacques-Louis David al MME Récamier (canapeaua din imagine).
    Cuvantul canapea nu prea este folosit in Regatul Unit, unde sofa este mult mai frecvent utilizat. Sopha sau sofa a avut o origine separata. "Sopha" si-a facut debutul in limba engleza in anul 1717; divanul a precedat-o (1702). Sofa a fost initial, un cuvant arabesc pentru sectiunea ridicata din podea, mobilata cu covoare si perne, puse deoparte pentru oaspetii stimati. Design-ul sofei era conceput cu brate solide, tapitate, locuri de sezut cu perne si cu spatar tapitat, dar care arata rama lor sculptata in lemn.
    Intorcandu-ne mai mult in timp, in societate antica romana, canapea era intalnita in sala de mese (cunoscut sub numele de tricliniu). Trei canapele erau aranjate in jurul unei mese mici, iar barbatii se intindeau in timp ce mancau (desi femeile serveau masa pe scaune normale).

 

 

    Initial, a fost o piesa de mobilier elitista si dup industrializare, canapeaua tapitata a devenit un element indispensabil al mobilierului din clasa de mijloc si mai micile gospodarii. Pe parcursul istoriei sale, canapeaua a fost de multe ori un obiect de batjocora, fiind considerata o varietate de lucruri, de la decadent la conformist.
    Incepand cu secolul al XIX-lea, canapeaua a devenit asociata cu psihanaliza freudiana. Sigmund Freud a folosit initial canapeaua ca un instrument de ajutor in hipnotizarea pacientilor. Cu toate acestea, atunci cand a trecut de la hipnoza la discursul sau despre constiinta, cu modul sau de analiza dominant cu interpretarea viselor, Freud a pastrat canapeaua. El a justificat acest lucru cu necesitatea de a limita transferarea intre psihanalist si analist. Astfel, canapea s-a dovedit deosebit de utila, deoarece limiteaza vizibilitatea analistului.

    In zilele noastre, canapea este invariabil legata de viata de familie, dar si cultura televiziunii. Intr-adevar, un slogan folosit de mobilier IKEA a fost ca "Viata se intampla pe canapea." Canapeua este de multe ori pozitionata in raport cu televizorul. Canapea a devenit, de asemenea, locul central in multe sitcom-uri TV si telenovele. Aceasta simbioza, prin care canapeaua s-a transferat din sfera privata in cea publica, a fost infatisata in mmod satiric in cultura populara, in seriale de televiziune asa cum este "Familia Bundy", "The Simpsons", Friends, "The Family Royle" si "Beavis si Butthead".