Apa pe Marte - un nou camin pentru omenire?

    Pamantul, caminul in care locuim, este in continua schimbare, iar din frica de inadaptibilitate la fenomenele naturale tot mai violente din ultima perioada, atat oamenii de stiinta, cat si cei de rand, si-au pus macar o data intrebarea daca o alta planeta ne va putea oferi conditiile de care avem nevoie pentru a trai. 
   

 Planeta Marte "vazuta" de telescopul Hubble in august 2003. Cu alb se observa calota polara de sud. Pe marginea discului, cu albastru, se vad nori. Credit: NASA

  Numele acestei planete vine la zeul razboiului din mitologia romana (in mitologia greaca era Ares). Este interesant ca inainte de a fi zeul razboiului, Marte a fost zeul agriculturii. Planeta mai este cunoscuta si dupa numele de "planeta rosie", dupa culoarea o are cand este privita cu ochiul liber.

    Pe suprafta planetei se pot observa detalii, dar numai prin instrumentele astronomice. Astronomii vad detalii ce se schimba de la anotimp la anotimp, calote polare ce se schimba de la an la an, dar si nori in atmosfera planetei. Din cauza acestor schimbari, astronomii au crezut ca observa pete de vegetatie, si ca Marte ar fi o planeta asemanatoare cu Pamantul, unde viata exista.

    Apus de Soare pe Marte. Imagine luata pe 19 mai 2005, de catre roverul Spirit, aflat in craterul Gusev. Credit: NASA/JPL

Dar, dupa ce sonda Mariner 4 a trecut pe langa Marte, in 1965, toti au vazut un peisaj de desert, plin de cratere. Au crezut atunci ca Marte este o planeta moarta. Se pare ca pe Marte au loc procese interesante, iar viata ar fi putut exista acum cateva miliarde de ani.

    Marte este o planeta telurica, de doua ori mai mica decat Terra. Ca si in cazul celorlalte planete telirice, suprafata a fost schimbata de vulcanism, impacturi cu meteoriti, miscarea crustei si de fenomene atmosferice, cum ar fi furtuni de praf.

    Pe Marte se afla cel mai inalt munte din sistemul solar, un fost vulcan, numit Olympus Mons. Acest munte are 25 km inaltime si o baza de 600 km in diametru. In aceeasi regiune cu el se afla alti trei vulcani, numiti Arsia Mons (17 km inaltime), Pavonis Mons (14 km inaltime) si Ascraeus Mons (18 km inaltime). Toti acesti munti sunt vulcani. Activitatea vulcanica a incetat acum 3 miliarde de ani.

    Marte are o atmosfera foarte subtire, compusa din dioxid de carbon (95,3%), nitrogen (2,7%), argon (1,6%) plus urme de oxigen si apa. Presiunea la suprafata este doar 1% din cea de pe Pamant.

Misiuni spatiale spre Marte

    Marte este cea mai bine studiata planeta, dupa Terra. In total spre Marte au fost trimiste 37 de sonde, dar numai 18 au reusit sa ajunga acolo, sau sa functioneze dupa intrarea pe orbita sau asolizare. Dintre 11 misiuni destinate asolizarii pe Marte, doar 6 au transmis date de acolo.
Locul de unde a asolizat Viking2. Se observa bolovanii de pe suprafata planetei, precum si culoarea roz a cerului martian. Credit: NASA/JPL
   

 Locul de unde a asolizat Viking2. Se observa bolovanii de pe suprafata planetei, precum si culoarea roz a cerului martian. Credit: NASA/JPL

  Prima sonda ce a vizitat aceasta planeta a fost Mariner 4 in 1965. Mariner 4 doar a survolat planeta, prima sonda ce a asolizat fiind Mars 2, urmata de Viking 1 si Viking 2 in 1972. Doar dupa 20 de ani de la sondele Viking o alta sonda a reusit sa asolizeze pe suprafata lui Marte: Mars Pathfinder in 1996 (pe 4 iulie). Au urmat celebrele rovere Mars Exploration Rovers: Spirit si Opportunity, ajunse pe Marte in 2004.

    In momentul de fata patru sonde orbiteaza aceasta planeta, transmitand date: Mars Global Surveyor (din noiembrie 1996), Mars Odissey (din aprilie 2001), Mars Express (din iunie 2003) si Mars Reconnaisance Orbiter (din august 2006).

    Bucata luminoasa a solului martian descoperita de NASA prin diferite masinarii ce au cercetat suprafata planetei Marte, s-a dovedit a fi formata din 90% siliciu - un materil ce trebuia sa aiba nevoie de apa pentru a se produce, dupa cum zic oamenii de stiinta.  

    Un esantion de sol martian colectionat si analizat de NASA reprezinta dovada cea mai puternica deocamdata ca planeta Marte a avut odata apa.

    MER-A (Mars Exploration Rover - Cercetasul explorator al planetei Marte) numit si Spirit, este primul din cele doua masinarii de cercetare din cadrul misiunilor de explorare a planetei Marte, care a aterizat cu succes pe Marte.  Folosindu-si bratul sau de robot pentru a sapa si a lua mostre de sol si roca, iar instrumentele stiintifice montate pe el au dus la descoperirea siliciului pur in valoare de 90% in compozitia rocii martiene - un material gasit foarte usor in scoarta Pamantului. "

    A fost o descoperire neasteptata, mai ales ca robotul deplasat pe Marte s-a confruntat cu dificultati tehnice, ceea ce a dus la oprirea unei roti din cele sase ale sale, iar aceasta pur si simplu dadea la o parte solul peste care trecea. De fapt, urmele lasate de rotile robotului au expus mai multe bucati de sol luminos, ceea ce a dus la descoperirea cea mai mare a acestei masinarii.  

    Posibilele procese de formare a siliciului au fost fie prin interactionarea solului cu vapori acizi vulcanici in prezenta apei, fie in apa pura intr-un mediu calduros, asa cum au declarat oficialii de la NASA.

    "Ne-am uitat la mii de bucatele de sol din rotile robotului, iar aceasta este prima care ne arata semnatura unei mari cantitati de siliciu" a relatat Steve Ruff, primul om de stiinta care a propus sa se foloseasca spectrometrul termal al robotului pentru a studia mineralele solului.

    Aceasta este cea mai recenta si captivanta descoperire prin care se observa conditiile antice ce au facut favorabila viata pe Marte si ca apa a fost o parte importanta a peisajelor martiene.

Date interesante